Cum se dezvoltă gândirea critică și computațională la copii. Metode și exerciții distractive pentru toate vârstele
Lumea se schimbă cu o viteză amețitoare, iar schimbarea poate fi intimidantă, la orice vârstă. Însă, dacă le oferim copiilor noștri uneltele potrivite, aceiași balauri înfricoșători devin oportunități de învățare palpitante și chiar distractive. Ca părinți și profesori, putem să-i ajutăm să se adapteze la orice circumstanțe, având grijă ca ei să-și antreneze diverse tipuri de gândire.
Gândirea critică, analitică, algoritmică și computațională sunt printre cele mai importante, iar țări precum Finlanda sau Olanda le-au inclus deja în mai toate disciplinele din programa școlară. Acestea le permit tinerilor să înțeleagă mai bine și mai repede informațiile pe care le primesc și să-și formeze opinii pertinente despre lumea în care trăiesc.
Vremurile în care succesul (la școală și în mediul profesional) era sinonim cu abilitatea de a urma instrucțiuni și capacitatea de memorare sunt demult apuse. Autonomia și flexibilitatea în gândire sunt acum esențiale dacă vrem să creștem copii fericiți. Vestea bună este că antrenarea acestor abilități poate începe de la orice vârstă, de la preșcolari la puști de liceu. Între noi fie vorba, chiar și nouă, adulților, ne-ar prinde bine câteva exerciții specifice, pentru un refresh de perspectivă.
Cursurile de programare, de exemplu, sunt ideale pentru dezvoltarea gândirii critice și algoritmice. Elevii de la Logiscool învață cum să abordeze rațional și în mod relaxat orice temă de lucru, oricât de complexă. Așa ajung să-și îmbunătățească abilitățile de rezolvare a problemelor, iar evoluția lor se vede, în timp, și la nivelul rezultatelor școlare.
Principalele tipuri de gândire utile în era tehnologiei
Deși cele patru tipuri de gândire sunt concepte de sine stătătoare, aceste procese mentale se suprapun parțial, pentru că le folosim împreună, într-o sumedenie de activități și domenii.
Gândirea critică
Reprezintă capacitatea de a aprofunda un subiect în mod obiectiv și constructiv, pentru a găsi cele mai bune soluții. Acest tip de raționament e necesar într-o multitudine de domenii complexe, de la cel juridic la inginerie sau medicină. În fiecare dintre acestea, cei cu rol de răspundere trebuie să-și pună întrebări și, pe baza dovezilor sau argumentelor concrete, să aleagă răspunsul sau răspunsurile potrivite, de la caz la caz.
Gândirea analitică
Presupune analizarea atentă și disecarea informațiilor de orice fel, pornind de la cadrul general și ajungând până la cele mai mici detalii. Acest proces mental e implicat în rezolvarea problemelor, cum ar fi găsirea unui motiv pentru supărarea copilului. La prima vedere, ar putea fi o ușoară oboseală, dar prin câteva întrebări tot mai specifice, adresate cu blândețe, s-ar putea să afli că s-a certat cu cel mai bun prieten, în pauza de prânz, din cauza temei de la mate.
Gândirea computațională
Este un set de procese prin care o problemă complexă este descompusă, descifrată după un anumit tipar și rezolvată. Întregul proces este structurat în așa fel încât să poată fi reprodus cu ușurință în alte situații similare. De exemplu, dacă vrei să planifici un concediu reușit, ar fi util să-ți faci un to-do list. Acolo vei trece toate actele, bagajele și detaliile de care trebuie să te ocupi pentru a bifa cu brio planificarea, pas cu pas. Cu proxima ocazie, poți să folosești aceeași listă și chiar s-o îmbunătățești cu noi observații, după fiecare vacanță, până ajungi la un plan perfect optimizat.
Gândirea computațională include patru concepte cheie și procese:
- Descompunerea - împărțirea problemei în segmente mai mici și ușor de gestionat.
- Recunoașterea modelului - analizarea tuturor datelor pentru a găsi o ordine logică.
- Abstracția - identificarea informațiilor esențiale și eliminarea balastului.
- Gândirea algoritmică - crearea unei serii de etape pentru rezolvarea problemei, care să poată fi mai apoi reprodusă de către alții sau chiar de un sistem computerizat.
Gândirea algoritmică
În esență, aceasta a fost derivată din informatică și munca de programare, dar poate fi aplicată cu ușurință în viața de zi cu zi. Folosim acest raționament atunci când vrem să găsim un...algoritm, adică o secvență de pași care să ne ducă din punctul A în punctul B. Însă, pentru a găsi cea mai isteață variantă, e nevoie de exercițiu și de multă creativitate.
Copiii adoră astfel de provocări, mai ales dacă tema este una interesantă pentru ei. De fapt, antrenarea acestor tipuri de gândire și dezvoltarea creativității la copii merg mână-n mână, fiind esențiale în orice proces de descoperire și inovație.
Tocmai de aceea, pentru școlarii și liceenii cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani, la Logiscool am pregătit o serie de ateliere bazate pe diverse metode de dezvoltare a gândirii critice și algoritmice prin joacă. Workshop-urile de Minecraft Modding, 3D Design, Digital Illustration și App Creation sunt ideale pentru fetele și băieții din această generație și le vor captiva întreaga atenție, cu task-uri dintre cele mai interesante.
Importanța gândirii critice și computaționale în dezvoltarea cognitivă a copiilor
Printr-o gândire echilibrată, tinerii în devenire se vor cunoaște mai bine pe sine și vor ști să discearnă boom-ul de informații din jurul lor, pentru a rezolva orice provocare le-ar ieși în cale. Iată ce alte beneficii sunt asociate cu exersarea acestor abilități, acasă și la clasă:
1. Copiii devin creatori activi, în loc să fie consumatori pasivi de tehnologie
Gândirea algoritmică și computațională, în special, îi ajută pe tineri să dobândească aptitudini digitale indispensabile în ziua de azi. Înțelegând mai bine care sunt bazele și principiile programării, ei pot să creeze diverse soft-uri și să valorifice tehnologia omniprezentă. Și nu mai e niciun dubiu că profesiile viitorului vor avea legătură, într-un fel sau altul, cu tehnologia.
2. Rezolvă orice problemă cu mai mult curaj
Odată ce se obișnuiesc să descompună orice proces în secțiuni mai mici și mai ușor de „digerat”, tinerii abordează cu mai mult calm situații care altădată îi copleșeau. Prin gândirea computațională, ei pot să elimine detaliile inutile și să caute soluțiile potrivite, una câte una. Drept urmare, stima lor de sine crește și relațiile cu colegii se îmbunătățesc.
3. Știu sa filtreze mai bine informațiile noi
În studiul său, Abdur Rahman As’ari a arătat că introducerea gândirii critice în programa școlară, încă din clasele primare, îi ajută pe elevi să treacă de la învățarea pasivă la cea activă. În loc să le memoreze, ei trec informațiile prin cinci filtre: de la observarea și interogarea datelor oferite la explorarea alternativelor, crearea de asocieri și comunicarea propriilor concluzii. Înțelegând cu adevărat ce li se spune și făcând singuri conexiuni interdisciplinare, ei devin mai bine pregătiți nu pentru un test sau o materie anume, ci pentru viață.
4. Tinerii cu o gândire critică dezvoltată sunt mai inventivi
Aceștia știu că există mai multe răspunsuri pentru orice dilemă și mai multe căi de a obține ce-și doresc. Dacă planul A eșuează, nu-i nimic, mai există alte 30 de litere în alfabet. În loc să se descurajeze, ei găsesc variante tot mai creative pentru a ajunge la răspunsul dorit. Cum ar fi arătat viața noastră acum, fără cercetătorii sau exploratorii care care ne-au arătat că imposibilul e, totuși, posibil?
5. Pot deveni mai autonomi și responsabili
Copiii obișnuiți să vadă lucrurile ca algoritmi pot să-și creeze singuri o rutină și poate chiar s-o urmeze. Dacă vor să învețe să cânte la chitară, știu dinainte ce sumă de acțiuni e necesară, de la cumpărarea instrumentului muzical și găsirea cursului potrivit la exersarea temeinică, de cinci ori pe săptămână, timp de x ani. Iar dacă e să-i dăm crezare profesorului Jon M. Jachimowicz, de la Harvard, cheia succesului nu e pasiunea inițială, ci perseverența.
Pregătește-ți copilul pentru viitor, ajutându-l să își dezvolte gândirea critică și algoritmică
Potrivit lui Vincent Ryan Ruggiero - profesor emerit și unul dintre pionierii educației moderne - cei care folosesc multiple tipuri de gândire au adesea un răspuns rațional, mai degrabă decât emoțional, la situațiile din jurul lor. De asemenea, sunt mai curioși și dornici să înțeleagă opiniile altora, dar se concentrează pe dovezi și argumente concrete. Prin urmare, recunosc erorile logice sau opiniile extreme, iar în era fake news toți ar trebui să avem un astfel de detector intern de minciuni.
Dacă vrei ca și copilul tău să fie mai echilibrat și autonom într-o lume adesea haotică, principiile și exemplele de mai jos pot fi aplicate oricând, în situații uzuale. Procesul este unul de lungă durată, însă exercițiile sunt chiar utile pentru a vă conecta și suficient de distractive, încât să merite efortul.
- Gândirea critică se poate exersa la orice vârstă
De fapt, cu cât mai repede, cu atât mai bine, mai ales că un preșcolar este în plin proces de formare și învață intuitiv. Obișnuiește-l să observe un lucru din diferite perspective, pentru a vedea că există mai multe căi de acțiune. De exemplu, ai putea să-i arăți trasee diferite spre grădiniță și să-l lași să observe lumea din jurul lui, ca mai apoi să-l rogi să aleagă varianta preferată și să-ți spună din ce motive a ales-o.
- Joaca e cea mai bună ocazie de învățare
De fiecare dată când se joacă - fie că e vorba de jocuri în aer liber, de un puzzle sau o construcție cu LEGO - copilul își creează strategii, prin gândirea computațională și algoritmică. Le testează și adaptează din mers, până când devine tot mai priceput la jocul respectiv, ca mai apoi să aplice lecțiile și tiparele învățate în situații tot mai complexe și mai provocatoare.
- Susține-i preocupările și pasiunile
Încurajează-ți copilul să-și urmeze curiozitatea, dacă vezi că manifestă un interes pentru arte, sport sau programare, printre altele. Nu e nevoie să aibă un talent special în acest sens. Simplul fapt că îi place ceva îl va face mai dispus să își pună mintea la contribuție, să persevereze și să afle tot ce se poate despre acel domeniu, dezvoltându-și gândirea critică și analitică.
Dacă îi plac animalele sau îi place să construiască, propune-i să faceți împreună adăposturi de iarnă pentru pisicile de pe stradă. Dacă e pasionat de film și teatru, programează o ieșire la teatru în fiecare săptămână, pentru întreaga familie, și înscrie-l la un atelier de improvizație. Iar dacă nu se mai desprinde de gadgeturi, prin platforma de educație online de la Logiscool va învăța să folosească tehnologia în mod constructiv.
- Lasă-l să facă lucrurile în felul lui
Evită să-i spui copilului CUM să facă un lucru. Sigur, aceasta ar fi calea mai rapidă, însă nu-i aduce niciun beneficiu cognitiv. Mai degrabă, lasă-l pe el să observe ce lipsește și să descopere cum ar trebui să facă un lucru, de la cap la coadă. De fiecare dată când va încerca să găsească o secvențialitate logică, abilitățile lui computaționale și analitice vor crește. Dacă e nevoie să instalați în casă un nou dispozitiv sau să montați o piesă de mobilier, roagă-l să citească manualul de instrucțiuni și să te ajute.
- Nu interveni imediat
Copiii au nevoie de provocări pentru a crește și e important să treacă singuri peste obstacole. De fiecare dată când vor descoperi că pot face cu succes un lucru care inițial li se părea dificil, experiența va fi memorabilă și vor aborda următoarea provocare cu și mai mult curaj. Așadar, evită să faci micromanagement și să sari în ajutorul celui mic, oricât de bune ar fi intențiile tale.
- Ghidează-l prin întrebări deschise
În schimb, ajută-l să proceseze informația prin întrebări deschise. Fiecare întrebare de genul „Tu ce părere ai?”, „Ce alte idei putem încerca?” este un exercițiu de gândire critică, prin care copilul se simte motivat să participe activ la acel task, să încerce noi ipoteze și să își clarifice propriile concluzii. Mai mult decât orice, întrebările de acest fel îi arată că părerea lui contează.
- Încurajează-l să adreseze întrebări, la rândul lui
Tinerii în formare își dezvoltă gândirea critică și analitică punând întrebări la fiecare pas, acasă, la școală, în munca în echipă și în orice context. Acestea îi ajută să înțeleagă lucrurile din diferite puncte de vedere și să devină chiar mai empatici cu cei din jur. În schimb, un copil care este descurajat să pună întrebări, să se îndoiască de ordinea presetată a lucrurilor sau să încerce ceva nou, va ajunge să rateze nenumărate ocazii de creștere, în fiecare zi!
Pentru multe alte exerciții de gândire critică și algoritmică pentru copii, vă așteptăm la cursurile Logiscool!
Dacă ești părintele unui preșcolar sau școlar curios, care vrea să afle tot ce se poate despre lume, în general, sau despre domeniul informaticii și al programării, în special, vă așteptăm la Logiscool! Dezvoltarea celor patru tipuri de gândire devine o joacă de copii la cursurile și atelierele noastre, unde tinerii creează cele mai cool programe și aplicații alături de fete și băieți cu aceleași pasiuni.
Înscrierile la cursurile Logiscool se fac pe pagina de cursuri.
