Siguranța online: o prioritate declarată, dar rar pusă în practică
Părinții pun siguranța pe primul loc
Viziuni optimiste, îngrijorări persistente
Internetul este acum o parte inseparabilă a copilăriei, modelând modul în care copiii învață, se joacă și comunică. Pentru părinți, acest lucru aduce atât oportunități, cât și provocări: deși instrumentele digitale îi pot împuternici pe tineri, ele îi expun și la riscuri cu care generațiile anterioare nu s-au confruntat niciodată. Întrebările legate de siguranța online — cum să îi protejăm pe copii de conținut dăunător, fraude sau cyberbullying — se află în prim-planul preocupărilor multor familii.
Pentru a înțelege mai bine cum abordează părinții aceste provocări, am realizat un sondaj transfrontalier în Europa Centrală și de Est (România & Ungaria). Obiectivul nostru a fost să surprindem prioritățile, îngrijorările și acțiunile lor atunci când vine vorba de pregătirea copiilor pentru viața online. Rezultatele relevă nu doar un teren comun solid între cele două țări, ci și diferențe notabile în modul în care părinții răspund la riscurile digitale. Cel mai important, acestea scot la iveală un decalaj tot mai mare între conștientizare și acțiune — un decalaj care subliniază de ce educația structurată în jurul siguranței online este mai vitală ca oricând.
Părinții pun siguranța pe primul loc
Întrebați care domenii ale alfabetizării digitale le consideră cele mai importante, părinții din România și Ungaria au plasat siguranța pe internet pe primul loc. Părinții maghiari i-au acordat un scor mediu de importanță de 3,5 din 4, în timp ce părinții români au evaluat-o și mai sus, la 3,7. Imediat după aceasta s-au situat abilități precum recunoașterea știrilor false, înțelegerea setărilor de confidențialitate și practicarea unui comportament online adecvat.
Interesant este că abilitățile mai tehnice — precum procesarea textelor, folosirea foilor de calcul, programarea sau chiar cunoștințele despre inteligența artificială — au fost considerate importante, dar s-au clasat mai jos per ansamblu. Acest lucru arată că, pentru familii, prioritatea nu este doar competența digitală, ci protejarea copiilor într-o lume online imprevizibilă.
Viziuni optimiste, îngrijorări persistente
Părinții au împărtășit, de asemenea, cum se simt în legătură cu utilizarea internetului de către copiii lor. În ambele țări, cele mai bine văzute activități au fost învățarea prin platforme online și comunicarea cu prietenii și familia. Prin contrast, jocurile video, cumpărăturile online și mai ales rețelele sociale au fost privite cu mult mai multă reținere.
Această prudență are la bază percepția riscului. Atât părinții români, cât și cei maghiari au clasat rețelele sociale ca fiind cea mai riscantă activitate online, urmate îndeaproape de jocuri, platformele video și descărcarea de fișiere. Învățarea online, pe de altă parte, a fost considerată constant cea mai sigură utilizare a internetului. Părinții din România au fost deosebit de detaliați în identificarea unor pericole suplimentare, de la site-uri nesigure și jocuri de noroc până la cyberbullying și accesibilitatea facilă la conținut pentru adulți.
Ce fac de fapt familiile
Îmbucurător este faptul că majoritatea părinților nu ignoră aceste riscuri. În România, 71,6% dintre părinți declară că discută despre siguranța pe internet acasă, iar în Ungaria procentul este chiar mai mare, 82,4%. Multe familii merg și mai departe, învățând împreună — aproape 60% în România și 42,9% în Ungaria.
Totuși, deși discuțiile sunt un punct de plecare solid, foarte puține familii iau măsuri suplimentare. Doar 18% dintre părinții români și numai 4,9% dintre părinții maghiari își înscriu copiii la cursuri extrașcolare despre siguranța online. Monitorizarea este mai frecventă — ambele țări au obținut un scor de aproximativ 3,2 din 4 în ceea ce privește supravegherea parentală — însă și aici strategiile diferă. Părinții români tind să pună accent pe limitele de timp petrecut în fața ecranului, supraveghere și educație, în timp ce părinții maghiari se bazează mai mult pe restricționarea accesului și protecțiile dispozitivelor.
Conștientizare fără acțiune
Aici devine clar decalajul. Părinții apreciază în mare măsură siguranța online, dar doar o minoritate investește în educație structurată, pregătită pentru viitor, pentru copiii lor. În realitate, riscurile online se schimbă constant: apar în fiecare an noi fraude, platforme și amenințări. Buna intenție și discuțiile deschise sunt importante, dar nu pot ține întotdeauna pasul cu peisajul digital aflat într-o continuă schimbare.
De la îngrijorare la încredere
Per ansamblu, aceste constatări arată că părinților le pasă profund de siguranța online, dar adesea le lipsesc instrumentele necesare pentru a acționa în mod concret. Aici intervin instituțiile private și companii precum Logiscool. Acestea oferă programe interactive, susținute de experți, despre siguranța pe internet și eticheta digitală, care le oferă copiilor cunoștințe practice și strategii aplicabile în viața reală, oferindu-le în același timp părinților liniștea de care au nevoie. Activitățile guvernamentale gratuite pentru copii reprezintă, de asemenea, un punct de plecare valoros, punând la dispoziție modalități accesibile de a dezvolta de timpuriu conștientizarea și abilitățile digitale. Transformând îngrijorarea în acțiune, familiile pot trece de la discuții reactive la o educație proactivă, care construiește încredere. Copiii învață cum să fie în siguranță și să gândească critic în mediul online — iar părinții nu mai trebuie să poarte povara singuri.
